Compania de Minerit şi Manufactură din Minnesota (3M) a fost înfiinţată în 1902. Deşi în primii ani a întâmpinat unele greutăţi, în 1914 şi-a asigurat viitorul prin lansarea unei pânze abrazive denumite „Three-M-ite“, folosită în cantităţi industriale în timpul Primului Război Mondial. Compania şi-a plătit primele tranşe de dividende în 1916 şi nici una dintre plăţile trimestriale în numerar către acţionari nu a mai întârziat vreodată.
William L. McKnight a intrat în companie drept contabil asistent în 1907 şi a urcat pe scara ierarhică devenind preşedinte în 1929 şi director al consiliului director în 1949. Încă este considerat marele „lider filozof“ al companiei şi principalul arhitect al culturii corporatiste a 3M, cunoscută pentru ingeniozitatea sa. O cultură ce a fost descrisă drept „un climat organizaţional care stimulează indivizii obişnuiţi pentru a obţine performanţe extraordinare“.
Există multe exemple de inovaţii apărute din toleranţa pe care 3M o manifesta pentru nonconformism şi aprecierea faţă de spiritul de geniu. Povestea unei astfel de invenţii începe în 1922, când un angajat al 3M, Dick Drew, a făcut o vizită la un atelier de reparaţii auto pentru a testa un nou lot de hârtie abrazivă.
Hârtia abrazivă patentată a 3M, Wetordry, reprezenta în acel moment produsul standard pentru atelierele de vopsitorie şi reparaţii auto, asigurând o finisare reuşită şi nu scotea mult praf.
Drew a auzit un grup de muncitori înjurând cu vehemenţă. Maşinile cântărind două tone îşi câştigaseră de puţin timp popularitatea. Lucrătorii le urau pentru că trebuiau să acopere anumite părţi ale maşinii cu hârtie adezivă rezistentă şi groasă, iar atunci când o îndepărtau, odată cu ea se lua şi vopseaua proaspăt aplicată. Urmărindu-i pe muncitori reparând vopseaua deteriorată, Drew ar fi putut să se gândească la cantităţile imense de Wetordry pe care li le-ar fi putut vinde. În schimb, s-a gândit la o soluţie pentru această problemă: o bandă adezivă care să conţină un adeziv mai puţin agresiv. 3M avea toate atuurile pentru a produce o asemenea bandă: ar fi fost ca hârtia abrazivă fără şmirghel.
Drew s-a întors în laborator şi a declanşat o căutare anevoioasă şi frustrantă a combinaţiei perfecte de adeziv şi strat de susţinere. După câţiva ani sterpi, preşedintele McKnight i-a spus lui Drew să renunţe la acest proiect şi să se întoarcă la cercetarea privind îmbunătăţirea hârtiei abrazive. Drew s-a conformat. Dar după numai o zi i-a trecut prin minte o metodă pentru a rezolva problema stratului de susţinere şi şi-a reînceput experimentele.
În toiul unuia dintre ele, McKnight a revenit în laborator, a văzut că Drew muncea din greu la proiectul pe care ar fi trebuit să îl abandoneze. Nu a făcut nici un comentariu.
Drew a descoperit în cele din urmă combinaţia potrivită de materiale componente. I-a cerut lui McKnight să asigure fonduri pentru o maşină de fabricare a hârtiei care să fie folosită la producerea benzii nou descoperite. Cererea sa a fost respinsă.
În calitate de cercetător, avea autoritatea de a aproba achiziţii de până la 100 de dolari. A început să completeze o serie de ordine de achiziţie în valoare de 99 de dolari. Mai târziu, pe când îi arăta noua maşină, i-a mărturisit lui McKnight la ce strategie apelase.
Astfel a apărut hârtia autoadezivă. Lansarea acesteia a reprezentat deschiderea unui nou capitol din evoluţia 3M, care avea să conducă la apariţia benzii adezive transparente (inventată tot de Drew) în 1930, şi la gama actuală a 3M care include peste 700 de benzi folosite în domeniul medical, electric, pentru construcţii şi pentru zeci de alte aplicaţii.
Aceste interacţiuni dintre McKnight şi Drew, gestul de rebeliune pe care l-a reprezentat achiziţia de către Drew a maşinii de producţie şi reacţia relaxată a lui McKnight faţă de sfidarea cu care acţionase acesta sunt întâmplările cele mai de seamă din analele 3M.
„Au instaurat o etică foarte clară pentru manageri“, se afirmă în literatura companiei. „În cazul în care persoanele potrivite se ocupă de proiectul potrivit şi sunt dedicate în totalitate descoperirii unei soluţii, nu interveniţi. Toleraţi-le iniţiativa şi aveţi încredere în ei.“
Principiile de Management ale lui McKnight, formulate în 1948, oferă o perspectivă mai profundă asupra cadrului organizaţional în care prosperă inovaţiile de la 3M: Pe măsură ce industria noastră se dezvoltă, devine din ce în ce mai necesar să delegăm responsabilităţile şi să încurajăm indivizii să îşi pună în practică iniţiativa. Această cerinţă necesită o toleranţă considerabilă. În cazul în care sunt persoane de valoare, cele cărora le delegăm autoritatea şi responsabilitatea vor ajunge să îşi dorească să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu în propria manieră. Se vor face greşeli. Dar, dacă o persoană are dreptate, greşelile pe care le comite nu sunt la fel de grave, pe termen lung, în comparaţie cu greşelile pe care le va face managementul în cazul în care îşi asumă să le impună celor investiţi cu autoritate modul în care trebuie să îşi îndeplinească sarcinile.
Managementul care manifestă o atitudine extrem de critică atunci când se comit greşeli va sufoca orice iniţiativă. Dacă dorim să ne continuăm evoluţia, este vital să avem printre noi cât mai mulţi indivizi cu iniţiativă.
McKnight nu a inventat nimic, dar, graţie manierei sale de management al personalului, a sprijinit crearea şi menţinerea la 3M a unei atmosfere propice invenţiilor.
Liderii pot determina materializarea lucrurilor care trebuie să se întâmple prin formarea coaliţiilor dintre oamenii care sunt dornici de acţiune. Aceste coaliţii sunt adesea atât de laxe, încât nu se mai poate preciza cine le-a format sau le-a coordonat, însă nu contează cui i se atribuie meritele.
Leadearshipul de calitate devine mai vizibil sub forma consecinţelor sale şi nu a modului în care este pus în practică. Sarcina liderilor este aceea de a da frâu liber potenţialului celor din subordinea lor, creând culturi care pot acţiona în conformitate cu scopurile companiei.
Pe scurt, datoria lor este de a asigura îndeplinirea sarcinilor, dar nu prin efectuarea acestora, ci prin aducerea împreună a tuturor oamenilor potriviţi, în circumstanţele potrivite, la momentul potrivit, dispunând de resursele adecvate.